duminică, august 29, 2010

Sfarsit de vara

Bine v-am regasit la sfarsit de vara!
Noi tocmai ne-am intors din mult-prea-iubitul-Olanesti :))  Am evadat pentru doua zile si n-avem nici un regret!!!

... ne-a placut noul complex balnear:

si noua infatisare a parcului central:
 intr-unul din aceste foisoare am avut parte de un spectacol sustinut de "Indios Blancos"...

 
nu, filmuletele nu le-am facut eu, le-am gasit deja postate :)



... to be continued

O saptamana buna va doresc! 

duminică, august 15, 2010

Decoratiuni de iarna

Greu suport caldura! Nu stiu la voi cum e, la mine in camera sunt 32 grade Celsius!!!
Incerc sa-mi fac de lucru... am facut ordine in fotografii, acum incerc sa fac ordine si pe blog. Am o lunga lista de articole in draft, printre care si acesta: "Decoratiuni de iarna".
Nu sunt cine stie ce dar poate anul asta o sa fiu mai activa si mai creativa :))
Am expus aici sursa de inspiratie.
Coronita alba (o mai am si acum doar ca s-a ingalbenit putin si are un iz de ranced, deci iata un inconvenient major la care nu ma gandisem initial; n-am aruncat-o inca pentru ca vreau sa recuperez suportul).
In sine a fost de usor de realizat doar ca am copt floricele de porumb seri la rand. Miroseau atat de bine incat pofticiosii de langa mine ma lasau mereu fara materie prima.
Am facut un cadru de sarma pe care am infasurat panza matrasata iar peste acea panza am prins floricele insirate cu acul pe ata:

In final i-am adaugat o funta rosie si am prins-o pe usa de la baie. In fotografie nu se vede prea grozav pentru ca era seara dar mi-a placut contrastul de culori.
Apoi am mai avut nelipsitul vas cu grau semanat de mine in noaptea de Sf. Andrei. Despre acest obicei v-am mai povestit si aici


Si pentru o aroma speciala am pus in aparatul de deshidratat felii de mandarine pe care le-am prins apoi pe betisoare de scortisoara si le-am asezat in colturile camerelor.


Am mai crosetat si un servetel rotund de culoare verde inchis dar n-am apucat sa-l fotografiez.
 

Sos grecesc cu iaurt



Minunatul sos grecesc din iaurt si castravete se prepara extrem de simplu. Am gasit pe you tube un filmulet care surprinde pasii cei mai importanti:

Eu am folosit acest iaurt pe care n-a fost nevoie sa il las la scurs (nu va uitati la data expirarii, era in termen cand am preparat minunea dar n-am apucat sa o postez)

  •  usturoi 
  •  marar proaspat
  • castraveti tineri pe care doar i-am maruntit si i-am lasat presarati cu sare sa se odihneasca, apoi i-am strecurat de zeama (asta e cel mai important pas pentru a obtine un sos cremos!!!)
  • sare
  • piper
  • ulei de masline
 Am mai folosit un vas obisnuit si mixerul "bat": 





Foarte important:
Sosul trebuie sa stea la rece cateva ore si abia apoi se serveste.

sâmbătă, august 14, 2010

Adormirea Maicii Domnului

Adăugaţi o legendă

"Când a binevoit Hristos Dumnezeul nostru ca sa ia pe Maica Sa la Sine, atunci cu trei zile mai înainte a facut-o sa cunoasca, prin mijlocirea îngerului, mutarea sa cea de pe pamânt. Caci Arhanghelul Gavriil, venind la dânsa, a zis: "Acestea zice Fiul tau: Vremea este a muta pe Maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primeste cuvântul cu bucurie, de vreme ce vii la viata cea nemuritoare". Nascatoarea de Dumnezeu s-a bucurat cu bucurie mare, si cu dorul ce avea ca sa se mute la Fiul sau, s-a suit degrab în Muntele Maslinilor ca sa se roage, caci avea obicei de se suia adesea acolo de se ruga. Si s-a întâmplat atunci un lucru minunat. Când s-a suit acolo Nascatoarea de Dumnezeu, atunci de la sine s-au plecat pomii ce erau pe munte, si au dat cinstea si închinaciunea ce se cadea catre Stapâna, ca si cum ar fi fost niste slugi însufletite. Dupa rugaciune s-a întors acasa, si îndata s-a cutremurat casa cu totul, iar ea, aprinzând multe lumânari si multumind lui Dumnezeu si chemând rudeniile si vecinii, si-a grijit toata casa, si-a gatit patul si toate cele ce se cadea de îngroparea ei. Si a spus cele ce i-a zis îngerul, despre a sa mutare la cer. Iar spre încredintarea celor zise, a aratat si darul ce i se daduse: o stâlpare de finic. Iar femeile chemate, daca au auzit acestea, au plâns cu tânguire si cu lacrimi si au suspinat cu jale. Deci potolindu-se ele din tânguire, s-au rugat sa nu ramâna sarace de dânsa. Iar Preacurata le-a adeverit, ca mutându-se la ceruri, nu numai pe dânsele, ci si pe toata lumea o va cerceta si o va umbri. Si asa alina întristarea cea mare cu cuvinte mângâietoare"
Sursa


Va doresc tuturor un Praznic luminat! Maica Domnului sa va mangaie! 
Iar celor ce ii poarta numele le urez "La multi ani si multe, multe  bucurii! Asadar  La multi ani  mama, Maria-Cristina, Maria-Rosa, S. Marin, Maryana, si daca imi mai amintesc pe cineva mai adaug :)
Va pup pe toti!!!

Flanc cu caise

 Ingrediente:
Mod de preparare:
Se prepara un aluat foietaj sau se cumpara unul (am scuza, e post!). Se intinde aluatul, se taie in benzi lungi de 10 cm si late de 5 cm. Pe fiecare din aceste benzi se pun cateva sferturi de caise crude, in asa fel ca de jur-imprejur sa ramana o margine libera de cca 1/2 cm. Se coc la cuptor la foc iute. Reci se pudreaza cu zahar vanilat sau se acopera cu un strat subtire de jeleu de caise.
Eu am avut caise bine coapte pe care le-am pasat si amestecat cu 2-3 lingurite  de pesmet.
... supergustoase aceste flancuri: aromate si usor acrisoare... parca ne-au mai racorit
Reteta am gasit-o in cartea Preparate culinare reci - N. OLEXIUC, EDITURA TEHNICA Bucuresti - 1976
Daca sunteti interesati o sa va spun si reteta de aluat foietaj asa cum se gaseste in carte.

joi, august 12, 2010

Luni 16 August ii praznuim pe Sfintii Martiri Brancoveni

Despre Sfintii Martiri Brancoveni am mai scris cateva cuvinte aici  adica atunci cand am vizitat prima oara Manastirea Hurezi. 
Intre timp insa am avut privilegiul sa merg la Manastirea Brancoveni si sa ascult prin vocea Surorii Andreea intreaga istorie a Brancovenilor. Si asta chiar in camera in care Doamna Maria si-a plans amarul si s-a rugat la Dumnezeu pentru recuperarea osemintelor celor sase. 
Cutremuratoare istorie si demna lectie de viata lasata noua de un OM care a avut totul pe acest pamant :



Martiriul Brâncovenilor

La 25 Martie 1714, Voievodul Constantin Brâncoveanu este mazilit de turci, dus cu familia la Istambul si închis în temnita Edicule (Sapte Turnuri). Pâna în vara va fi torturat continuu pentru a marturisi unde-si avea banii, turcii numindu-l "Altân Bei" (Printul Aurului). Dupa torturi cumplite i-au smuls semnatura pentru aurul depus la Venetia.


La 15 August 1714, de Sf. Maria Mare, când împlinea 60 de ani, iar Doamna Maria îsi serba onomastica, Constantin Brâncoveanu a fost dus la locul de osânda Ialy Chisc (Chioscul Marii).

Erau prezenti sultanul Ahmed al III-lea, marele vizir Gin Ali, reprezentantii "crestinatatii apusene - Franta, Anglia, Imperiul Habsburgic, Rusiei - care nu refuzasera invitatia chiar în ziua de Sf. Maria" (Nicolae Iorga), alaturi de numerosi privitori. Li s-a îngaduit sa-si faca o ultima rugaciu-ne, dupa care sultanul le-a oferit viata daca trec la mahomedanism. Del Chiaro noteaza raspunsul demn al Voievodului "Împarate ! Averea mea, cât a fost, tu ai luat-o, dar de legea mea crestina nu ma las! În ea m-am nascut si am trait, în ea vreau sa mor. Pamântul tarii mele l-am umplut cu biserici crestinesti si, acum, la batrânete, sa ma închin în geamiile voastre turcesti ? Nu, Împarate ! Mosia mi-am aparat, credinta mi-am pazit. În credinta mea vreau sa închid ochii, eu si feciorii mei". Apoi si-a încurajat fiii astfel : "Fiilor, aveti curaj ! Am pierdut tot ce aveam pe lumea aceasta pamânteasca. Nu ne-au mai ramas decât sufletele, sa nu le pierdem si pe ele, ci sa le aducem curate în fata Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Sa spalam pacatele noastre cu sângele nostru !"

Sultanul a dat semnalul executiei. Primul fu decapitat visternicul Ianache Vacarescu, apoi cei patru fii ai Domnului : Constantin, Stefan, Radu si micutul Matei (11 ani).

Înmarmurit de durere, Domnul murmura : "Doamne, fie voia Ta", dupa care i s-a taiat si lui capul. Nicolae Iorga nota : "La capatul celei mai zguduitoare tragedii, ce n-are pereche în analele sângeroase ale sultanilor de odinioara, numai atunci s-a pus capat celor mai strasnice clipe pe care le poate suferi vreodata un suflet omenesc. Capul Domnului nu s-a putut dezlipi de trup, la lovitura nedibace, poate miloasa, a calaului, si, gramada, trupul batrânului parinte a cazut în tarâna udata de sângele tuturor copiiilor sai". Cele sase trupuri decapitate au fost aruncate în apele Bosforului, iar capetele "purtate în prajini" pe ulitele cetatii, au fost înfipte la o poarta a Seraiului si tinute acolo trei zile, dupa care au fost aruncate în mare. Crestinii piosi au pescuit trupurile si le-au înmormântat, pe ascuns, în biserica Adormirii Maicii Domnului din insula Halchi. Osemintele Voievodului-Martir au fost aduse în tara de sotia sa, Doamna Maria, în 1720 si îngropate pe ascuns în biserica Sf. Gheoghe-Nou din Capitala. Mormântul a fost acoperit de o placa de marmora alba, fara nume, iar identificarea s-a facut dupa descoperirea, în 1914, a unei candele de argint cu înscriptia : "Aici odihnesc oasele fericitului Domn, Io, Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod".

Cronica vremii ni-l descrie pe Brâncoveanu ca un "Domn pravoslavnic, cu dragoste si râvna crestina. Credinta, acest sentiment sublim, i-a calauzit întreaga viata si i-a fost sprijinul cel mai puternic în ceasul crâncen al mortii. El a lasat în sufletul poporului amintirea unui domn crestin bun si drept, iar în arta operele create în epoca sa arata ca deasupra suferintelor zilnice si a pericolelor neîntrerupte, gândul lui stia sa se elibereze si sa urce la Dumnezeu, purtat de aripile curate ale credintei".

La doua secole de la moartea-i martirica, la 15 August 1914, Mitopolitul Primat dr. Conon Aramescu a savârsit primul parastas oficial la mormântul Voievodului. A doua pomenire oficiala s-a facut la 21 Mai 1934, când sicriul cu moastele sale a fost depus în catedrala patriarhala, iar dr. Miron Cristea, Patriarhul de atunci, a savârsit un parastas în prezenta Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române si a Familiei Regale. A treia comemorare oficiala a avut loc la 29 Octombrie 1988 - la împlinirea a trei secole de la urcarea sa pe tron - printr-o slujba de pomenire oficiata de ierarhi si preoti în frunte cu P. F. Patriarh Teoctist.

La 20 Iunie 1992 Biserica Ortodoxa Româna a canonizat pe Martirii Brâncoveni, stabilindu-le zi de pomenire la 16 August (pentru a nu coincide cu praznicul Adormirii Maicii Domnului).

In zilele de 15-16 August 1992 au avut loc la Bucuresti si Hurezi-Vâlcea ceremoniile proclamarii canonizarilor Sf. Martiri Brâncoveni, în prezenta membrilor Sf. Sinod, în frunte cu P. F. Patriarhul Teoctist, si a mii de credinciosi, care-si exprimau respectul si recunostinta pentru singurul Domnitor Român care a preferat moartea martirica fata de alternativa trecerii la mahomedanism.

Acum ne putem pleca genunchii si aprinde o lumânare de ceara curata la mormântul Voievodului-Martir Constantin Brâncoveanu de la biserica Sf. Gheorghe-Nou din Bucuresti, exemplu de credinta dusa pâna la jertfa.

Dumnezeu sa-i odihneasca !

Preot dr. CEZAR VASILIU

Sursa 
  

luni, august 09, 2010

Flori in dar

Dupa ploaia de sambata am iesit in curte si m-am jucat putin cu zoom-ul aparatului foto.
Asadar, flori pentru toate doamnele si domnitele care vin aici in vizita si...  in mod special pentru
ANA - ca semn de multumire pentru toate premiile pe care mi le-a oferit de-a lungul timpului (pe cel mai recent l-am descoperit chiar astazi)
MARILENA -  pentru ca vreau sa-i aduc un zambet pe buze (ea si mama ei merita din plin sa zambeasca)
DANA -  sa zicem un alt fel de a-i ura succes in noua slujba:



 
 
 
Va doresc o saptamana minunata!

duminică, august 08, 2010

Made by Betty

S-a mai incheiat un ciclu. De ieri am ramas din nou doar noi doi si Betuta.
Ce repede au trecut ultimele saptamani...
Betty nu s-a dezmintit nici de data asta... a facut cinci feti-frumosi-cu-multe-stele-n-frunte si exact ca in povesti mezina e exceptionala:

Sau mie mi se pare asa pentru ca seamana fizic cu mama ei.... dar e si cea mai vioaie, jucausa, isteata, iscoditoare si iubitoare... ma bucur ca noua ei familie locuieste la curte destul de aproape de noi iar doamna casei (nu vreau sa spun noua ei stapana) e foarte blanda.

Un baietel i-am dat si nepotelului meu pentru ca tatal puilor (Pichi) era catelusul lui. Spun era pentru ca  a plecat hai-hui pe strada si n-a mai venit acasa. Nu mai stim nimic de el de aproape doua luni.
... l-a botezat Norocel si chiar i-a scris numele pe cusca:

Obligatoriu cu verde!
In ciuda sugestiilor mele... cum ca verdele nu se vede bine pe fond rosu si ar trebui sa scriem cu crem; ba mai mult, aveam si vopsea crem...

Sa aveti o saptamana usoara! Deja e Duminica SEARA :(((((

Totalul afișărilor de pagină